Tema acestui site este recuperare după AVC (accident vascular cerebral) prin kinetoterapie la domiciliu.
Accidentele vasculare cerebrale sunt clasificate în:
- accidente vasculare ischemice;
- accidente vasculare hemoragice
In Romania proportia este urmatoarea:
- 70% accidente vasculare ichemice;
- 30% accidente vasculare hemoragice.
Cauzele și primele semne ale accidentelor vasculare cerebrale
Accidentele vasculare cerebrale hemoragice sunt cauzate in cele mai multe cazuri de hipertensiunea arteriala mare, pe când accidentele vasculare ischemice au ca și cauză principală maladiile cardiace.
Primele semne de accident vascular cerebral sunt denumite în engleză FAST și reprezintă:
- asimetrii ale feței;
- slăbirea tonusul muscular pe o parte;
- dificultăți in articularea cuvintelor (dislalie).
La apariția acestor semne este deosebit de important:
- apelarea serviciului de urgență;
- prezentarea într-un timp cât mai scurt la camera de gardă.
Accidentul vascular cerebral este principala cauza de dizabilitate la nivel mondial, iar scopul recuperării medicale la domiciliu este diminuarea gradului de dizabilitate a pacientului suferind.
Accidentul vascular cerebral se poate diagnostica prin efectuarea unui CT sau RMN.
Recuperarea după AVC (accident vascular cerebral)
Kinetoterapia și recuperarea medicală este recomandat să se înceapă cat mai precoce după producerea accidentului vascular cerebral, la recomandarea medicului.
Poziționarea pacientului este crucială în profilaxia apariției leziunilor de decubit (escare) și este printre primele tehnici de kinetoterapie folosite după producerea accidentelor vasculare cerebrale fiind și cea mai importantă pentru păstrarea mobilității.
Sedentarismul – pacienții suferinzi de AVC riscă să devină sedentari.
Sedentarismul favorizează:
- atrofia musculară a membrelor superioare și inferioare;
- anchiloza articulară;
- staza circulatorie ce favorizează apariția escarelor.
De asemenea, manevra de tapotat este un mijloc folosit in îndeplinirea obiectivului de mobilizare a secrețiilor ce se pot acumula la nivelul plămânilor și de profilaxie a problemelor respiratorii. Acest mijloc este recomandat in cazul accidentelor vasculare cerebrale in urma cărora pacienții rămân imobilizați la pat până la recăpătarea funcțiilor motrice.
O alta unealtă importantă în recuperarea pacientului post accident vascular cerebral fie ischemic, fie hemoragic este mobilizarea pasivă. Aceasta nu presupune efort din partea pacientului. Mobilizarea pasivă este realizată de kinetoterapeut pentru menținerea amplitudinii articulare, dar și pentru păstrarea imaginii ideomotrice a mișcărilor ce se pot realiza în articulațiile afectate.
Mobilizarea pasivă este precursoarea următorului mijloc folosit in recuperare.
Poate cel mai important mijloc folosit in realizarea obiectivului de recuperare după accidentul vascular cerebral este mobilizarea activă. Spre deosebire de cea pasivă, in acest tip de mobilizare mișcarea este inițiată și realizată de către pacient.
De asemenea, intr un nivel mai avansat al recuperării se va folosi mișcarea activă realizată contra unei rezistențe pentru o dezvoltare superioară a forței musculare. Rezistența poate fi aplicată fie de kinetoterapeut, fie de benzi elastice și alte unelte folosite in recuperare.
Tehnicile de facilitare neuromusculara proprioceptivă sunt mișcări funcționale realizate după anumite tipare de mișcare. Acestea sunt mijloace folosite frecvent în recuperarea medicala la domiciliu a pacienților care au suferit accidente vasculare cerebrale, deoarece restabilesc și consolidează mișcări folosite in viața de zi cu zi, cum ar fi dezbrăcatul tricoului sau legatul la șireturi. Desfășurându-se după anumite pattern-uri de mișcare aceste tehnici sunt realizate exclusiv de către kinetoterapeut.
In momentul in care verticalizarea este posibilă, se inițială mobilizarea in șezând la marginea patului cu creșterea progresivă a timpului de execuție în funcție de posibilitățile pacientului.
Odată ce pozitia șezând este stabilizată se incepe mobilizarea în stațiune bipedă (in picioare), aceasta etapă fiind precursoarea reeducării mersului efectiv.
În cazul în care particularitățile pacientului impun, în această etapă pot fi folosite mijloace de sprijin.
Reintegrarea în activitățile cotidiene (ADL)
Odată inițiat mersul, în cadrul recuperării la domiciliul pacientului se va pune accent pe realizarea mișcărilor de reintegrare în activitățile cotidiene (hrănirea independentă, realizarea toaletei zilnice).
În funcție de gradul de afectare neuromotorie în urma accidentul vascular cerebral, împreună cu kinetoterapeutul cu care efectuează recuperarea medicală la domiciliu pacientului, se vor găsi cele mai facile metode prin care activitățile cotidiene vor fi realizate.
Chiar și dupa ce pacientul prezintă un anumit grad de independență în urma ședințelor de recuperare medicală efectuate la domiciliu împreună cu kinetoterapeutul, gimnastica medicală de recuperare trebuie sa continue o perioada cat mai lunga cu scopul menținerii calităților acumulate pe parcursul procesului de reabilitare desfășurat după producerea accidentului vascular cerebral.
Așadar, continuarea activității cu un kinetoterapeut este cruciala pentru starea de bine a pacientului afectat de accidentul vascular cerebral.
